Romfilatelia adaugă tematicii spiritualităţii şi istoriei Bisericii Ortodoxe Române o emisiune de mărci poştale intitulată Sfinţi români ai Ortodoxiei, care va fi introdusă în circulaţie vineri, 1 septembrie a.c., data începerii Anului Nou bisericesc.
În cadrul emisiunii, alcătuită din 4 mărci poştale, 1 bloc de 4 timbre dantelate şi 1 plic „prima zi”, sunt omagiaţi următorii sfinţi: Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul (valoarea nominală de 2,30 lei), Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul (valoarea nominală de 3,50 lei), Sf. Cuv. Teofana Basarab (valoarea nominală de 10 lei) şi Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica (valoarea nominală de 14 lei), Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (pe plicul „prima zi”).
Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti
Acest ales de Dumnezeu ierarh s-a născut în cetatea Bucureştilor, în anul 1765, din părinţi cucernici şi iubitori de Dumnezeu, primind la botez numele Gheorghe. Ca arhipăstor nu şi-a dat odihna zilelor, ostenind neîncetat spre binele Bisericii, aşezând vlădici noi în scaunele de la Argeş, Râmnic şi Buzău, zidind noi biserici, hirotonind preoţi, rânduind şi administrând cu bună cumpătare bunurile Mitropoliei, organizând noi şcoli de luminare a poporului. Neliniştit a fost însă sufletul neobositului ierarh până când nu a văzut începută restaurarea Catedralei Mitropolitane din Bucureşti, lucrări ce vor fi terminate la câţiva ani după mutarea sa la Domnul, petrecută la 22 iunie 1834.
Sfântul Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul
Cuviosul Pafnutie, vestit iconar cunoscut cu numele de Pârvu „Mutul”, s-a născut în Câmpulung Muscel, la 12 octombrie 1657, ca fiu al preotului Ioan Pârvescu (1623-1702). La botez a primit numele naşului său, marele vistiernic Pârvu Vlădescu, un creştin evlavios, ctitor de biserici. La împlinirea vârstei de 18 ani, Pârvu a fost trimis să înveţe pictura în Bucovina, cu un vestit meşter rus. Acolo a deprins tainele pictării icoanelor şi a luat ca pildă de iconografie numeroasele mănăstiri şi biserici bucovinene, împodobite cu picturi interioare şi exterioare. Stabilit în cele din urmă în Bucureşti, a ajuns dascăl la propria sa şcoală de zugrăvie, în care a format mai mulţi ucenici. Cu binecuvântarea stareţului Cosma Pârvu Petrescu, s-a îndreptat spre schitul mai depărtat de lume, din inima codrilor, Robaia, din judeţul Argeş. Acolo a primit schima cea mare şi s-a nevoit încă patru ani în rugăciune, tăcere, răbdare şi smerenie, trecând la Domnul în anul 1735.
Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab
Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab s-a născut la începutul secolului al XIV-lea. Ea a fost fiica primului domnitor al Ţării Româneşti, Basarab I Întemeietorul (1310-1352) şi a soţiei sale, Marghita. A primit la botez numele Teodora şi a avut parte de o educaţie aleasă, în dragoste de Dumnezeu şi de aproapele. Potrivit tradiţiei, Sfânta Teofana s-a nevoit, în ultimii ani ai vieţii, în Mănăstirea Albotina, săpată în stâncă şi aflată nu departe de Vidin. Ea a trecut la Domnul la o vârstă înaintată şi a fost prohodită cu mare cinste, fiind plânsă de tot poporul, pe care l-a slujit, l-a povăţuit şi l-a apărat ca o adevărată maică propovăduitoare a dragostei şi milei lui Dumnezeu.
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani
Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica s-a născut în anul 1730, într-o familie evlavioasă din Săliştea Sibiului. Din pricina prigoanei din Ardeal împotriva Ortodoxiei, la vârsta de 19 ani a trecut în Ţara Românească. După un vis în care l-a văzut pe Sf. Nicolae, Cuviosul Gheorghe a mers la Cernica. Mult s-a ostenit Cuviosul aici, curăţind cu mâinile sale mărăcinii şi punând toate în bună rânduială. Ajunge mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani unde, vieţuind şi învăţând, Cuviosul Gheorghe de la Cernica s-a mutat la Domnul în anul 1806, în ziua de 3 decembrie, fiind cinstit de toţi ca un mare nevoitor isihast şi părinte duhovnicesc.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului
Acest fericit părinte Calinic s-a născut în oraşul Bucureşti, în ziua de 7 octombrie 1787, din părinţi români temători de Dumnezeu şi a primit la Sfântul Botez numele Constantin. În Mănăstirea Cernica a vieţuit Sfântul Calinic 43 de ani, nevoindu-se zi şi noapte, în post şi rugăciune, în muncă şi smerenie, în răbdare şi dragoste. S-a mutat la Domnul în ziua de 11 aprilie 1868. A fost îngropat, după a sa dorinţă în tinda bisericii Sfântul Gheorghe.
Romfilatelia mulţumeşte Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru Înalta Rezoluţie şi binecuvântare şi Domnului Răzvan Mihai Clipici, Director Cultural în cadrul Administraţiei Patriarhale pentru sprijinul documentar oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea va fi disponibilă de Vineri, 1 septembrie a.c., în reţeaua magazinelor Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/ – Biroul Relaţii Publice