Guvernul sârb va cere comandantului forţelor NATO de menţinere a păcii să permită Belgradului să trimită până la 1.000 de poliţişti şi personal militar în Kosovo, a anunţat joi seară preşedintele Aleksandar Vucic, citat vineri de Reuters.
Este prima dată când Belgradul solicită desfăşurarea de trupe în Kosovo după o rezoluţie a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite ce a pus capăt războiului din 1998-1999, în timpul căruia NATO a bombardat ce mai rămăsese din Iugoslavia destrămată şi care cuprindea Serbia şi Muntenegru pentru a proteja Kosovo, cu majoritate albaneză.
„Guvernul va cere revenirea a sute, dar nu mai mult de 1.000 de trupe de armată şi poliţie”, a spus Vucic, adăugând că va trimite solicitarea prin e-mail şi o va înmâna fizic KFOR, misiunea NATO în Kosovo, vineri la un punct de trecere a frontierei.
„Nu mă aştept să primesc un răspuns pozitiv”, a notat Vucic.
Solicitarea vine în timpul unui val de ciocniri între autorităţile din Kosovo şi sârbii din regiunea de nord, unde aceştia constituie o majoritate.
Rezoluţia ONU prevede ca Serbiei să i se poată permite, dacă aprobă KFOR, să-şi staţioneze personal la punctele de trecere a frontierei, situri religioase creştine ortodoxe şi zone cu majoritate sârbă.
Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, cu sprijin occidental. Independenţa sa este recunoscută de 110 ţări, dar nu de Serbia, Rusia şi cinci state membre ale Uniunii Europene.
„Asistăm cu toţii la ameninţarea constantă a Serbiei la adresa Kosovo”, a declarat joi preşedintele Kosovo Vjosa Osmani parlamentului la Pristina.
„Serbia şi liderul ei Vucic ştiu foarte bine că prezenţa armatei sârbe pe teritoriul Kosovo a încetat o dată pentru totdeauna la 12 iunie 1999”, a adăugat el.
Serbia urmăreşte să adere la UE, dar pentru a-şi completa procesul de aderare trebuie să rezolve problemele cu Kosovo. Kosovo a depus joi o cerere de aderare la UE.
Ambele părţi au convenit asupra unui dialog sub egida UE în 2013, dar s-au făcut puţine progrese.