Comisia Europeană (CE) a anunţat instituţiile de învăţământ superior din întreaga Europă care vor face parte din primele alianţe ale „universităţilor europene”, printre acestea fiind şi trei universităţi din România, se anunţă într-un comunicat de presă.
Instituţiile selectate vor spori calitatea şi atractivitatea învăţământului superior european şi vor stimula cooperarea între instituţii, studenţi şi cadrele didactice, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.
Conform datelor CE, din alianţa „CIVICA – Universitatea europeană de ştiinţe sociale” va face parte Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), din „CIVIS – Alianţa europeană universitară civică” – Universitatea din Bucureşti, iar din „CONEXUS – Universitatea europeană pentru sustenabilitatea zonelor urbane costiere” – Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.
Dintre cele 54 de cereri primite, au fost selectate 17 universităţi europene implicând 114 de instituţii de învăţământ superior din 24 de state membre, pe baza unei evaluări realizate de 26 de experţi externi independenţi, inclusiv rectori, profesori şi cercetători, numiţi de Comisie.
„Universităţile europene sunt alianţe transnaţionale ale instituţiilor de învăţământ superior din întreaga UE, care împărtăşesc o strategie pe termen lung şi promovează valorile şi identitatea europeană”, se spune în comunicat.
Iniţiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenţilor şi a cadrelor didactice şi să promoveze calitatea, caracterul incluziv şi competitivitatea învăţământului superior european.
Universităţile europene selectate cuprind o gamă largă de instituţii de învăţământ superior din întreaga UE, de la universităţi de ştiinţe aplicate, universităţi tehnice şi universităţi de arte frumoase, până la universităţi polivalente şi care desfăşoară activităţi intense de cercetare, precizează Comisia Europeană.
Universităţile europene vor deveni campusuri interuniversitare, în cadrul cărora studenţii, doctoranzii, cadrele didactice şi cercetătorii vor putea circula fără oprelişti. Ei îşi vor pune în comun expertiza, platformele şi resursele pentru a furniza programe de învăţământ sau module comune care să acopere diverse discipline. Aceste programe de învăţământ vor fi foarte flexibile şi vor permite studenţilor să îşi personalizeze educaţia şi să aleagă ce, unde şi când să studieze şi să obţină o diplomă europeană, se arată în comunicatul executivului comunitar.
Universităţile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care sunt situate, întrucât studenţii lor vor colabora îndeaproape cu întreprinderi, autorităţi municipale, cadre universitare şi cercetători pentru a găsi soluţii la provocările cu care se confruntă regiunile respective.
În total, un buget de până la 85 de milioane de euro este disponibil pentru primele 17 „universităţi europene”. Fiecare alianţă va primi până la 5 milioane de euro în următorii trei ani, pentru a-şi pune în aplicare planurile şi a pregăti calea pentru alte instituţii de învăţământ superior din UE. Progresele lor vor fi monitorizate îndeaproape, apreciază Comisia Europeană.
Prima cerere de propuneri, împreună cu o a doua cerere care urmează să fie lansată în această toamnă, va testa diferite modele, pentru a pune în aplicare noul concept de universităţi europene şi potenţialul acestuia de a stimula învăţământul superior.
Pentru următorul buget pe termen lung al UE din perioada 2021-2027, Comisia a propus implementarea integrală a universităţilor europene în cadrul programului Erasmus+, cu un buget majorat în mod semnificativ. În timp ce unele alianţe sunt polivalente şi acoperă toate disciplinele, altele sunt, de exemplu, axate pe sustenabilitatea zonelor urbane costiere, pe ştiinţele sociale sau pe sănătatea globală.
Fiecare alianţă este alcătuită în medie din şapte instituţii de învăţământ superior din toate regiunile Europei, conducând la noi parteneriate. Acest lucru reflectă distribuţia cererilor primite din partea diferitelor ţări, precizează Comisia Europeană.