Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al Uniunii Sovietice, a murit marți seară, la vârsta de 91 de ani, transmite Reuters, care citează agențiile rusești de presă.
Mihail Gorbaciov, care a încheiat Războiul Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să prevină prăbușirea Uniunii Sovietice, a murit la vârsta de 91 de ani, au relatat marți agențiile de presă ruse, citând oficiali ai spitalului, relatează Reuters și AFP.
„Mihail Sergheevici Gorbaciov a murit în această seară după o boală gravă și lungă”, a informat Spitalul Clinic Central, potrivit Interfax.
Mihail Gorbaciov, ultimul președinte sovietic,a încheiat acorduri de reducere a înarmării cu Statele Unite și parteneriate cu puterile occidentale pentru îndepărtarea Cortinei de Fier care a divizat Europa Europa de la al Doilea Război Mondial, ducând la reunificarea Germaniei.
Când protestele pro-democrație au cuprins națiunile din blocul sovietic din Europa de Est comunistă în 1989, el s-a abținut de la folosirea forței – spre deosebire de liderii anteriori ai Kremlinului, care trimiseseră tancuri pentru a zdrobi revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968.
Dar protestele au alimentat aspirațiile pentru autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-o manieră haotică.
Gorbaciov s-a luptat în zadar să prevină acel colaps.
Devenind secretar general al Partidului Comunist Sovietic în 1985, la 54 de ani, el și-a propus să revitalizeze sistemul introducând libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.
Gorbaciov declara atunci că sistemul economic sovietic era osificat și că reorganizarea lui era imediat necesară. La început, reformele lui au fost cunoscute ca „uskorenie” (accelerare), dar, mai apoi, termenul „perestroika” (reconstrucție) a devenit mult mai popular.
Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice din Letonia, Lituania, Estonia și din alte părți.
Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele declanșate de reformele sale, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare de plătit pentru democrație.
După ce l-a vizitat pe Gorbaciov în spital, pe 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat publicației de știri ale forțelor armate Zvezda: „Ne-a dat tuturor libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”.
Susținător al unei politici de apropiere de Occident, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
Gorbaciov va fi înmormântat în cimitirul Novodevichy din Moscova, alături de soția sa Raisa, care a murit în 1999, a scris agenția de presă Tass, citând o sursă familiarizată cu dorințele familiei.
Ce spunea Gorbaciov în 2021 despre tensiunile dintre Rusia și Occident
Ultimul lider sovietic spunea în decembrie 2021 că criza ruso-occidentală îşi are originea în „aroganţa” americană după destrămarea Uniunii Sovietice, în timp ce SUA și UE au acuzat, înainte de începutul războiului, că Moscova a comasat trupe la frontiera Ucrainei.
„Aceasta li s-a urcat la cap, aroganţa, autosatisfacţia, ei (americanii) s-au proclamat câştigători în Războiul Rece, în condiţiile în care împreună am salvat lumea de la confruntare”, a declarat Gorbaciov.
„Cum se poate spera la relaţii de echitate cu SUA, cu Occidentul în această situaţie?”, a continuat Mihail Gorbaciov, într-un interviu pentru agenţia de presă RIA Novosti, denunţând „triumfalismul” Washingtonului.
Fostul lider sovietic spunea că tabăra occidentală dorea „să construiască un nou imperiu, astfel s-a născut ideea extinderii NATO”.
Într-un interviu din ianuarie 2021, întrebat ce așteptări are de la președinția Biden, Gorbaciov a răspuns că „trebuie făcut ceva […] pentru a se normaliza relațiile”, pentru că acestea sunt „îngrijorătoare”.
Pe 26 februarie 2022 Fundația Gorbaciov a spus despre războiul din Ucraina:
„În legătură cu operațiunea militară a Rusiei în Ucraina, începută pe 24 februarie, afirmăm necesitatea încetării timpurii a ostilităților și a începerii imediate a negocierilor de pace. Nu există nimic mai prețios în lume decât viețile umane”.