Procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar, a anunțat, luni, într-o declarație de presă la sediul Ministerului Public, finalizarea Dosarului Revoluției din 1989 și trimiterea inculpaților în judecată.
„Este un moment deosebit pentru justiția militară și pentru justiția română, în general, un moment care marcheză îndeplinrea unei datorii profesionale și morale față de istorie. Finalizarea acestei cauze reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din proiectul managerial pe care mi l-am asumat în urmă cu trei ani.
Oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat, de-a lungul timpului, diverse teorii, explicații, aprecieri în legătură cu momentul decembrie 1989.
Astăzi, juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar ca parte componentă a unei investigații foarte complexe care a pornit de la ideea ca responsabilitatea pentru victimele Revoluției nu este una instituțională, ci una directă, individuală.
Rechizitoriul secției Parchetelor Militare însumează 12 volume, în total 3280 de file. Dosarul cauzei cuprinde 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016.
Pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate în principal problele obținute după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul din cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a confirmat redeschidrea urmăririi penale în această cauză”, a declarat, luni, Augustin Lazăr.
Reamintim, în dosarul Revoluţiei, procurorii militari au început urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu, fost membru și președinte al C.F.S.N. şi a a lui , Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României).
Cei doi sunt acuzaţi de comiterea unor infracţiuni contra umanităţii, la fel ca fostul commandant al Aviaţiei Militare, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN).
După ani întregi de cercetări, reluate de o nouă echipă de procurori, cercetările au dus la concluzia că în timpul Revoluţiei, întreaga forţă militară a României, adică Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, s-a pus la dispoziţia noii conduceri politice reunită în Consiliului Frontului Salvării Naţionale începând cu data de 22.12.1989.
Grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), era format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, generalul locotenent Victor Atanasie Stănculescu, generalul maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.
Iar toţi aceşti noi lideri au lansat cu bună ştiinţă o amplă campanile de diversiuni şi dezinformări, generând o psihoză generalizată a terorismului, arată anchetorii.
Astfel, ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Aşa se face că numai după 22.12.1989, au murit 862 de oameni, iar 2150 au fost răniţi.
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.