Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a avertizat joi seară pe omologul său american, Joe Biden, cu privire la „consecinţele negative regionale şi globale” ale conflictului dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, scrie AFP.
Aceasta a fost prima discuţie între cei doi lideri de la atacul Hamas din 7 octombrie în teritoriul israelian, urmat în represalii de bombardamente israeliene asupra Fâşiei Gaza.
„Preşedintele Erdogan a declarat că intensificarea şi prelungirea atacurilor israeliene ar putea avea consecinţe negative regionale şi globale”, a informat preşedinţia de la Ankara într-un comunicat dat publicităţii după discuţia telefonică.
„Retragerea sprijinului necondiţionat al Statelor Unite pentru Israel poate garanta o încetare rapidă a focului”, a insistat Erdogan, potrivit Agerpres.
Aliat tradiţional al cauzei palestiniene, şeful statului turc a denunţat în nenumărate rânduri şi în termeni virulenţi operaţiunile militare israeliene în Fâşia Gaza şi sprijinul necondiţionat al Statelor Unite acordat Israelului, descris drept stat „terorist” şi „genocidar”.
Erdogan a spus că „Statele Unite au responsabilitatea istorică de a asigura cât mai repede posibil o încetare permanentă a focului în regiune”.
La rândul său, Casa Albă a menţionat într-un comunicat discuţiile despre „importanţa consolidării alianţei NATO”, în special prin aderarea Suediei, care încă trebuie ratificată de Ankara.
„Cei doi lideri au vorbit şi despre războiul din Fâşia Gaza”, se arată în text, indicând că Joe Biden „a reiterat sprijinul său pentru dreptul Israelului de a se apăra” şi că preşedinţii american şi turc au discutat despre „necesitatea de a oferi o perspectivă politică palestinienilor”.
Bombardamentele israeliene asupra Fâşiei Gaza au făcut peste 18.700 de morţi, potrivit guvernului Hamas. Israelul a promis că va „eradica” mişcarea islamistă palestiniană după atacul său din 7 octombrie, care a făcut 1.200 de morţi, în timp ce aproximativ 240 de persoane au fost luate ostatici.
Potrivit comunicatului preşedinţiei de la Ankara, cei doi şefi de stat au discutat şi despre problema avioanelor americane F-16 aşteptate de Turcia, livrarea lor necesitând o decizie a Congresului de la Washington.
Erdogan a condiţionat ratificarea aderării Suediei la Alianţa nord-atlantică de aprobarea vânzării de avioane F-16.
„Faceţi simultan şi în mod solidar cu ceea ce vă revine şi Parlamentul nostru va lua decizia necesară”, a declarat recent preşedintele turc.
Parlamentul de la Ankara a început la jumătatea lui noiembrie examinarea protocolului de aderare a Suediei la NATO, în aşteptare din mai 2022.
Dar discuţiile nu au progresat de atunci, iar parlamentarii turci sunt în prezent ocupaţi cu discutarea bugetului, înainte de pauza de sfârşit de an care ar urma să înceapă în jurul datei de 25 decembrie.