Cinci țări UE, Spania, Franţa, Italia, Ţările de Jos şi Lituania au solicitat Comisiei Europene măsuri mai stricte pentru a proteja industria europeană şi sectoarele strategice de practicile neloiale din comerţul internaţional, potrivit EFE.
Sistemul comercial global, „subminat” de practici neloiale
“Sistemul comercial multilateral (…) este subminat în prezent de diverşi actori şi de creşterea practicilor comerciale neloiale. Unii dintre principalii parteneri comerciali ai Uniunii Europene încalcă acest cadru multilateral prin impunerea de noi bariere comerciale sau contribuind la supracapacitatea industrială sistemică şi structurală”, susţin cele cinci ţări într-un document publicat duminică.
Propuneri pentru întărirea apărării comerciale a UE
Potrivit unor surse diplomatice, cele cinci ţări au prezentat vineri documentul Comisiei Europene, care include diverse propuneri de consolidare a instrumentelor de apărare comercială ale UE.
Propunerile vin cu o săptămână înainte de o reuniune preliminară a colegiului comisarilor europeni privind relaţiile blocului comunitar cu China, o ţară cu care UE are un deficit comercial de peste 360 de miliarde de euro.
Un nou instrument comercial intersectorial propus
Spania şi celelalte ţări semnatare ale documentului au
solicitat Comisiei Europene să “iniţieze o reflecţie mai amplă” atunci când
există o “distorsionare semnificativă a pieţei într-un sector specific şi în
cazul în care niciun instrument de apărare comercială existent nu poate
preveni, remedia sau corecta prejudiciul”. În acest context, cele cinci ţări au
propus crearea unui nou instrument de apărare comercială, “mai amplu,
intersectorial (…), care ar fi activat atunci când sursele europene de
aprovizionare se concentrează peste un anumit prag”.
Accelerarea investigaţiilor antidumping şi a taxelor
compensatorii
Pe termen scurt, cele cinci state au îndemnat Comisia să
accelereze procesarea cazurilor în urma recentei creşteri masive a cazurilor
antidumping şi de taxe compensatorii gestionate de executivul european, ceea ce
duce la întârzieri din ce în ce mai mari pentru companiile care solicită
protecţie împotriva practicilor neloiale. În acest scop, ţările semnatare au
solicitat alocarea mai multor resurse şi abandonarea principiului abordării
“primul venit, primul servit” în cadrul investigaţiilor, acordând o prioritate
mai mare anumitor cazuri şi sectoare, printre altele din perspectiva
securităţii economice.
De asemenea, au
solicitat Comisiei să fie mai proactivă în contestarea oricărei măsuri care
este în mod clar incompatibilă cu acordurile sau regulile relevante în faţa
Organului de soluţionare a litigiilor (DSB) din cadrul Organizaţiei Mondiale a
Comerţului (OMC).
Ajustări pe termen mediu ale cadrului juridic
Pe termen mediu, cele cinci ţări propun “ajustări specifice
ale cadrului juridic pentru apărarea comercială, pentru a restabili o
concurenţă loială şi condiţii de concurenţă echitabile pe piaţa UE”, cum ar fi
reducerea pragului de 25% pentru valoarea adăugată şi a pragului de 60% pentru
piesele originare din ţară pentru ţările terţe care se sustrag taxelor vamale
suplimentare ale UE.
“Pentru companiile şi/sau ţările integrate vertical, care
exercită un control extins asupra economiilor lor, este uşor să eludeze
măsurile utilizând o ţară terţă sau stabilindu-se în UE şi modificându-şi
aprovizionarea astfel încât să scadă puţin sub aceste praguri”, explică cele
cinci ţări, citând exemplul eludării măsurilor antidumping şi compensatorii
privind oţelul inoxidabil indonezian prin jurisdicţii precum Taiwan, Vietnam sau
Turcia.
Cele cinci țări UE sugerează “reforme cheie“
Pe termen lung, cele cinci state sugerează “reforme cheie” pentru a îmbunătăţi setul de instrumente comerciale ale blocului comunitar. Printre altele, subliniază că ar trebui abordată mai bine activitatea transnaţională a companiilor din ţări afectate de distorsiuni semnificative, care sunt supuse unor măsuri de apărare comercială în ţara lor de origine.
De
asemenea, propun studierea compatibilităţii cu regulile OMC a unei îmbunătăţiri
a instrumentului european antisubvenţii care ar permite aplicarea taxelor
compensatorii la nivel de companie, mai degrabă decât la nivel combinat de ţară
şi produs, ceea ce în prezent poate facilita eludarea acestora.