Cabinetul propus de premierul desemnat Adrian Veștea a fost respins luni seară de Parlament, după ce nu a reușit să strângă majoritatea necesară pentru învestire. În plenul reunit au fost înregistrate 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, în condițiile în care pentru instalarea Guvernului erau necesare cel puțin 233 de voturi.
Votul prelungește criza politică declanșată după căderea Guvernului Bolojan și trimite din nou discuțiile la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan urmează să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Adrian Veștea a fost desemnat să formeze Executivul într-un context politic tensionat, marcat de negocieri dificile între partide și de lipsa unei majorități parlamentare clare. Deși cabinetul său a fost susținut de PSD, sprijinul nu a fost suficient pentru trecerea votului din Parlament.
PNL, partidul din care provine Adrian Veștea, nu a susținut oficial formula guvernamentală, iar lideri liberali au transmis după vot că proiectul nu a fost asumat politic de partid. USR nu a votat pentru învestire, în timp ce AUR, deși a fost invocat în discuțiile privind formarea unei majorități, a refuzat în cele din urmă să sprijine noul cabinet.
În fața parlamentarilor, Adrian Veștea a prezentat un program de guvernare construit în jurul ideii de stabilitate politică și economică, cu accent pe atragerea fondurilor europene, continuarea investițiilor publice și menținerea echilibrelor bugetare. În discursul susținut înaintea votului, premierul desemnat a vorbit despre nevoia de a depăși blocajul politic și de a reda încrederea în capacitatea statului de a gestiona problemele economice și sociale.
Respingerea Cabinetului Veștea deschide o nouă etapă a negocierilor politice. Potrivit procedurii constituționale, președintele trebuie să convoace consultări cu partidele parlamentare și să facă o nouă nominalizare pentru funcția de premier. În lipsa unui acord rapid între formațiuni, România riscă să intre într-o perioadă prelungită de instabilitate politică, într-un moment în care presiunea pe buget, reformele asumate și relația cu finanțatorii externi rămân teme sensibile pe agenda publică.