Coaliția pentru Libertatea Comețului și a Comunicării (CLCC) consideră că inițiativa de hiper-reglementare în domeniul tutunului promovată de câțiva membri ai Parlamentului lovește un întreg sector economic și 4 milioane de români, având un singur câștigător – paternalismul.
Propunerea este înaintată în condițiile în care România se află deja pe locul al șaptelea în clasamentul european privind restricțiile în domeniul tutunului[1].
În plus, chiar un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că în Europa, unde se concentrează cele mai multe restricții, rata fumatului e cea mai ridicată din lume (29%), menționează CLCC într-un comunicat de presă.
În comunicat se mai precizează: „Având ca obiectiv declarat, susținut și de CLCC, împiedicarea accesului minorilor la produse din tutun, o faptă deja sancționată de lege, acest nou proiect propune reglementări radicale, cu severe consecințe negative atât pentru consumatori, cât și pentru piața legală a produselor din tutun și cea a produselor alternative, cu risc redus.
Menționăm că datele Eurostat arată că procentul minorilor între 15-19 ani care fumează în România este de 4,1%, mult sub media europeană de 9,4% și printre cele mai scăzute din Europa – doar în Norvegia și Islanda procentele fiind mai mici.
”În contextul în care comercializarea produselor din tutun către minori este interzisă și sancționabilă, ne-am fi așteptat ca parlamentarii cu adevărat preocupați de subiect să își fi manifestat în ultimii trei ani îngrijorarea cu privire la eventualele încălcări ale acesteia și să fi sesizat autoritățile competente. Spre deosebire de alți colegi, până la această propunere de lege, preocuparea inițiatoriilor este dovedită de cele 0 (zero) interpelări pe această temă adresate instituțiilor responsabile cu aplicarea legii”, au mai spus reprezentanții CLCC.
În forma actuală, inițiativa poate afecta mai mult de 10.000 de angajați direcți sau indirecți ai companiilor producătoare și distribuitoare, dar și peste 70.000 de retaileri din România, țară în care investițiile totale ale industriei depășesc 1,5 miliarde de euro.
”Ne îngrijorează că politicienii care vorbeau despre un nou mod de a face politică au ajuns, după alegeri, la concluzia că agenda lor nu este făcută de alegători. Industria nu a fost contactată niciodată de niciunul dintre inițiatorii proiectului de lege, pentru că, așa cum declară unul dintre ei, <
Interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează țigarete va încuraja dezvoltarea pieței negre în condițiile în care, vândute de sub tejghea, produsele legale vor fi ușor de substituit cu cele ilegale, mai ales în județele de frontieră, unde contrabanda ajunge și la 50%. Un efect similar asupra pieței negre îl va avea și introducerea, prin acest proiect, a unei noi taxe asupra produselor din tutun, în condițiile în care țigările din România sunt deja cele mai scumpe din UE raportat la puterea de cumpărare.
Propunerea legislativă nu ține cont de realitățile pieței, în care 1 din 6 țigări consumate este achiziționată de pe piața neagră, la circa jumătate de preț, și poate submina eforturile susținute ale autorităților de combatere a contrabandei.
România se află la granița estică a UE și este vulnerabilă la comerțul ilegal cu țigarete, care crește substanțial la fiecare derapaj al politicilor fiscale și de reglementare. O astfel de propunere a fost deja respinsă în 2015, fiind considerată de natură a perturba piața produselor din tutun din punct de vedere concurențial.
O alta prevedere a proiectului de lege este interzicerea dreptului de informare a fumătorilor adulți cu privire la produsele cu potențial de risc redus.
”În timp ce, citând modele ca Turkmenistan sau Kosovo, inițiatorii legii vor să restricționeze dreptul fumătorilor români la o alegere informată cu privire la produsele care ar putea reduce riscurile asociate fumatului, pe 8 iunie a.c. Ministerul Sănătății din Noua Zeelandă a lansat un site în care afirmă clar că <
La nivel global, milioane de fumători au renunțat la fumat ca urmare a accesului la alternative cu potențial de risc redus, însă fumătorii adulți trebuie să știe că aceste produse există, ce sunt și cum funcționează.
Respectăm toate reglementările existente și ne impunem reguli interne de conduită pentru a ne asigura că minorii nu au acces la produse cu tutun sau nicotină. De asemenea, mergem dincolo de ceea ce ne cere legislația, prin educarea continuă a comercianților și a consumatorilor cu privire la motivul pentru care minorii nu pot și nu ar trebui să aibă acces la produsele cu nicotină.
Nu în ultimul rând, dorim să clarificăm informațiile false legate de subvențiile la tutun, care reprezintă bani europeni pentru fermierii români. Nu doar România beneficiază de aceste fonduri. În UE sunt 12 țări cultivatoare de tutun, cele mai importante fiind Italia, Bulgaria, Grecia, Spania și Polonia, care dețin circa 85% din culturile de tutun. Potrivit site-ului CE, doar în 2017 Bulgaria a primit prin plăți directe peste 52 mil. euro pentru culturi de tutun, Ungaria circa 9,6 mil. euro, iar Polonia peste 31 mil. euro. România a primit în 2017 circa 1,6 mil. euro”.