Microsoft lansează un nou cip pentru calcule cuantice, dezvoltat cu ajutorul inteligenţei artificiale

Noul calendar plasează compania americană pe aceeaşi traiectorie cu IBM, care a anunţat luna trecută investiţii de 10 miliarde de dolari în tehnologiile cuantice şi a creat o firmă separată pentru producţia de cipuri cuantice destinate altor companii, proiect susţinut de administraţia preşedintelui Donald Trump.

Până acum, Microsoft evitase să indice un termen exact pentru dezvoltarea acestei tehnologii, limitându-se să afirme că este vorba despre un orizont de câţiva ani, şi nu de câteva decenii.

Competiție cu Google, Amazon și programele de cercetare din China

Compania se află într-o competiţie intensă cu giganţi precum Alphabet, prin subsidiara Google, Amazon şi mai multe programe de cercetare din China pentru realizarea unor computere cuantice capabile să rezolve probleme complexe din domenii precum medicina, chimia sau securitatea cibernetică, sarcini care ar necesita mii de ani de procesare pentru calculatoarele convenţionale.

Majorana 2: noua generație de cipuri cuantice Microsoft

În acest context, Microsoft a prezentat noul cip Majorana 2, succesorul modelului Majorana lansat anul trecut. Principala schimbare constă în utilizarea unor materiale complet diferite faţă de generaţia precedentă. Dacă majoritatea dezvoltatorilor de tehnologii cuantice, inclusiv Google şi IBM, folosesc fire supraconductoare din aluminiu, Microsoft a optat pentru plumb, un element cu atomi mai mari.

Inteligența artificială, folosită pentru descoperirea de noi materiale

Potrivit companiei, această schimbare a fost posibilă datorită unor instrumente bazate pe inteligenţă artificială, concepute pentru cercetarea materialelor. Jason Zander, vicepreşedinte executiv responsabil de programul cuantic al Microsoft, a declarat că noua abordare a adus îmbunătăţiri de până la o mie de ori în anumite componente ale performanţei cipului Majorana 2.

Provocările integrării plumbului în procesul de fabricație

Una dintre principalele provocări a fost integrarea plumbului în procesul de fabricaţie, întrucât materialul este solubil în apă şi risca să fie îndepărtat în timpul producţiei. Potrivit lui Zander, Microsoft a reuşit să dezvolte o metodă specializată care permite utilizarea acestui material fără compromiterea structurii cipului.

Pariul Microsoft pe cvasi-particulele Majorana

Strategia Microsoft se bazează pe utilizarea unor cvasi-particule denumite Majorana, a căror existenţă nu fusese demonstrată experimental până când compania a susţinut că le-a observat. Aceste afirmaţii au generat însă controverse în comunitatea ştiinţifică.

Comunitatea științifică cere mai multă transparență

Mai mulţi fizicieni au criticat compania pentru faptul că nu a publicat suficiente date care să permită verificarea independentă a rezultatelor. Revista ştiinţifică Science a anunţat încă de anul trecut că investighează datele utilizate într-un studiu Microsoft publicat în 2020, iar o parte dintre cercetători consideră că problemele semnalate atunci persistă şi în lucrările prezentate acum.

Henry Legg, lector în fizică cuantică la University of St Andrews, a declarat că utilizarea unor noi materiale nu schimbă cerinţa fundamentală a cercetării ştiinţifice, respectiv posibilitatea reproducerii rezultatelor de către alte echipe.

Microsoft invocă secrete comerciale

La rândul său, Microsoft susţine că nu poate face publice toate informaţiile din cauza secretelor comerciale, însă afirmă că datele au fost analizate în cadrul unor discuţii confidenţiale cu Defense Advanced Research Projects Agency, instituţie americană care evaluează diferite tehnologii cuantice aflate în dezvoltare.

Compania își apără rezultatele și continuă investițiile

Jason Zander a respins criticile şi a afirmat că rezultatele obţinute oferă o bază ştiinţifică solidă pentru continuarea investiţiilor. Potrivit acestuia, compania nu ar fi alocat resurse importante pentru etapa de inginerie dacă nu ar fi avut încredere în validitatea fundamentelor fizice ale proiectului.