Până la 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global – analiză Deloitte România

Social

Crizele recente au produs schimbări profunde în toate aspectele mediului de afaceri, iar nevoia de viteză şi flexibilitate a operaţiunilor a adăugat noi categorii de riscuri în zona criminalităţii financiare. Deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în reformarea standardelor şi practicilor de prevenire şi combatere a spălării banilor, organismele internaţionale de profil estimează că între 800 de miliarde şi 2 trilioane de dolari sunt spălaţi anual la nivel global, iar impactul criminalităţii financiare este resimţit în toate segmentele societăţii.

Reforma europeană şi globală
Noul Regulament UE privind combaterea spălării banilor, care urmează să fie adoptat în perioada următoare, stabileşte un cadru de reglementare unificat pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) şi a finanţării terorismului (combating financing of terrorism – CFT), fiind direct aplicabil entităţilor care intră în sfera obligaţiilor AML. Modificările notabile pe care acesta le aduce privesc: extinderea listei entităţilor obligate (comercianţi de bunuri de lux, cluburi şi agenţi profesionişti de fotbal, entităţi care realizează finanţări participative – crowdfunding); cerinţe sporite privind beneficiarii reali şi controlul proprietăţii; măsuri sporite de due diligence în cazul persoanelor cu averi importante; identificarea şi verificarea tranzacţiilor ocazionale între 3.000 şi 10.000 de euro; accesul transfrontalier la informaţiile privind conturile bancare; identificarea de la distanţă a clienţilor; interzicerea la nivelul UE a plăţilor în numerar de peste 10.000 de euro; politici revizuite privind state terţe cu grad ridicat de risc. De asemenea, cea de-a şasea Directivă privind combaterea spălării banilor, inclusă în acelaşi pachet de reglementare european, va include prevederi referitoare la: mecanisme de schimb de informaţii în cadrul UE şi selectarea entităţilor care vor intra în sfera de supraveghere a noii autorităţi centrale de combatere a spălării banilor (Anti-money Laundering Authority – AMLA); măsuri aplicabile sectoarelor expuse la riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel naţional; identificarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivelul UE şi al statelor membre; accesul la registrele beneficiarilor efectivi (ultimate beneficial owners – UBO), la conturile bancare şi bunurile imobile; responsabilităţi pentru unităţile de informaţii financiare şi autorităţile de supraveghere; cooperarea între autorităţile competente şi alte autorităţi reglementate de actele UE.

Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (Financial Action Task Force – FATF) lucrează cu prioritate la crearea unui cadru coerent de combatere a criminalităţii financiare la nivel mondial, fapt pentru care a revizuit standardele internaţionale AML/ CFT în noiembrie 2023 şi metodologia de evaluare aferentă în iunie 2023. Pe baza rezultatelor celei de-a cincea runde de evaluare, la care România a participat ca ţară evaluată de Consiliul Europei – Comitetul Moneyval (organism regional similar FATF), este de aşteptat să apară progrese la nivelul autorităţilor naţionale şi al sectorului privat reglementat în ceea ce priveşte adoptarea unei strategii naţionale AML/ CFT, care să asigure o abordare şi o metodologie coerente în ceea ce priveşte combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului în toate domeniile, consolidarea politicii de combatere a finanţării terorismului şi a mecanismului de punere în aplicare, creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte detectarea şi raportarea tranzacţiilor suspecte, în special în sectoarele non-financiare, precum şi aplicarea de către autorităţile de supraveghere a unor sancţiuni eficiente. Pe de altă parte, adoptarea noului Pachet UE privind combaterea spălării banilor, care va necesita transpunere legislativă, precum şi măsurile preconizate din partea României pe baza Raportului de Evaluare Mutuală, vor genera de asemenea o serie de acţiuni în perioada următoare.

Recent, FATF, INTERPOL şi Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC) au solicitat, de asemenea, măsuri din partea ţărilor membre pentru identificarea profiturilor ilicite generate de crima organizată transnaţională, care facilitează conflictele şi finanţează terorismul, făcând apel la consolidarea parteneriatelor public-private (PPP) şi a grupurilor operative comune.
Riscuri emergente
Cea mai recentă ediţie a raportului Global financial crime prevention, detection and mitigation, realizat de Deloitte în colaborare cu Institute of International Finance (IIF), trece în revistă şi o serie de riscuri emergente care ţin de ameninţările cibernetice, fraudele în spaţiul virtual sau utilizarea în scopuri ilicite a inteligenţei artificiale. O atenţie deosebită este acordată, de asemenea, reglementării şi supravegherii activelor virtuale şi a furnizorilor de servicii de active virtuale, în calitate de entităţi care au obligaţii conform legislaţiei în domeniul AML. În acest context, cea de-a şasea Directivă privind combaterea spălării banilor va include măsuri de abordare a riscurilor prezentate de monedele virtuale şi impune ca furnizorii de servicii de schimb între monedele virtuale şi monedele fiduciare, precum şi furnizorii de portofele digitale, să fie înregistraţi şi să facă obiectul supravegherii AML/ CFT.

De altfel, Crypto Travel Rule este inclusă în cea de-a şasea Directivă UE şi are ca scop creşterea transparenţei şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului în sfera monedelor virtuale (crypto).
Asigurarea protecţiei sistemului global de plăţi reprezintă, de asemenea, o preocupare-cheie, care trebuie să ţină pasul cu inovaţiile tehnologice şi cu reglementările. În acest sens, recomandarea FATF nr. 16, privind transferurile electronice, reflectă modificările aduse prin adoptarea ISO20022 pentru a permite o interpretare şi o punere în aplicare mai consecventă a standardului şi o utilizare mai eficientă în lupta împotriva criminalităţii financiare.

Un răspuns unitar, coordonat, necesită şi riscurile de spălare a banilor care decurg din încercările de încălcare a sancţiunilor internaţionale şi a controlului exporturilor. FATF a elaborat standarde pentru jurisdicţii pentru a identifica şi evalua riscurile de potenţială nepunere în aplicare sau eludare a sancţiunilor financiare specifice legate de proliferarea finanţării armelor de distrugere în masă şi pentru a limita aceste riscuri. Directiva UE 2024/1226, recent adoptată, urmăreşte, de asemenea, să armonizeze abordarea statelor membre în ceea ce priveşte investigarea, urmărirea penală şi sancţionarea încălcărilor sancţiunilor internaţionale, ca infracţiuni grave.
În concluzie, abordarea bazată pe risc este un principiu de bază pentru asigurarea unui cadru eficace de luptă împotriva criminalităţii financiare, iar înţelegerea combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului la nivel naţional, sectorial şi la nivelul organizaţiei, precum şi prin raportare la cadrul global, este esenţială.

Astfel, păstrarea unor date clare şi complete privind clienţii, activităţile şi tranzacţiile acestora, precum şi produsele sau serviciile, canalele de distribuţie şi zonele geografice implicate, va facilita semnificativ schimbul de informaţii între entităţile obligate, autorităţile de supraveghere şi cele de aplicare a legii în cadrul parteneriatelor public-private (PPP), platformelor sau comunităţilor sectoriale.

Simpla conformare „tehnică” sau conformarea pentru atingerea cerinţelor de reglementare la minimum nu sunt suficiente. Alături de celelalte state membre, România este evaluată asupra eficacităţii sistemului. În mod similar, organizaţia este mai bine protejată atunci când programul de conformitate există nu numai la nivel procedural, ci şi la nivel de proces şi controale interne. – Analiză Deloitte România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *