Primele rezultate la alegerile desfășurate, duminică 25 septembrie 2022 în Italia arată că partidul de drepata Fraţii Italiei (Fratelli d’Italia – FDI) s-a clasat pe primul loc la alegerile legislative. Potrivit presei italiene, liderul fromațiunii, Giorgia Meloni a revendicat conducerea următorului guvern.
„Vom guverna pentru toţi italienii”, a anunțat Giorgia Meloni, care vrea să devină prim-ministru după victoria sa la alegerile legislative de duminică.
Coaliţia pe care o formează împreună cu celălalt partid eurosceptic de extremă dreaptă, Liga lui Matteo Salvini, şi cu Forza Italia, partidul conservator al lui Silvio Berlusconi, urmează să câştige aproximativ 43% din voturi, ceea ce îi garantează majoritatea absolută a mandatelor, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat.
„Fraţii Italiei” a obţinut între 22% şi 26% din voturi, iar partenerii săi de coaliţie, Liga lui Matteo Salvini şi partidul conservator Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, au câştigat între 8,5% şi 12,5%, respectiv între 6 şi 8% din voturi.
Lidera formaţiunii „Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei), Giorgia Meloni va fi desemnată pentru funcția de premier, aceasta urmând să formeze noul Guvern, dar și să devină prima femeie premier din istoria Italiei. Totodată, va fi primul partid de extremă dreapta care se va afla la conducerea Italiei din 1945 până în prezent.
Giorgia Meloni s-a angajat să sprijine politica occidentală cu privire la Ucraina și să nu-și asume riscuri nejustificate cu o economie afectată puternic de creșterea prețurilor, potrivit Reuters. La fel ca alţi lideri populişti europeni, ea exploatează criza scumpirii nivelului de trai, îmbătrânirii, oboseala din cauza pandemiei Covid, migraţia şi incertitudinile economice. Meloni promite să redea puterea oamenilor simpli din popor şi nu elitei, să securizeze frontierele şi să relanseze economia printr-o reducere a impozitelor şi reglementărilor.
De asemenea, Giorgia Meloni vrea să renegocieze cu UE planul de relansare post-Covid, să modifice Constituţia în vederea alegerii preşedintelui italian cu sufragiu universal şi să oprească migraţia musulmană printr-o blocadă navală a Libiei.
Giorgia Meloni s-a născut la Roma, la 15 ianuarie 1977. La doar 15 ani, în 1992 ea când a intrat în Mişcarea Socială Italiană (MSI), un partid neofascist, moştenitor al lui Benito Mussolini. La 31 de ani, în 2008 ea a devenit cel mai tânăr ministru italian al Tineretului şi Sportului, în Guvernul lui Berlusconi.
În 2012, Giorgia Meloni a înfiinţat Fratelli d’Italia şi a preluat retorica şi poziţiile populiste ale M5S şi Alianţei Naţionale, fostul partener de dreapta al lui Silvio Berlusconi.
Rezultatele scrutinului de duminică din Italia, au stârnit reacții politice în Europa. Cu un discurs anti-imigrație în campania electorală, coaliția dreptei naționaliste a câștigat alegerile parlamentare din Italia, după cum arată estimările. “După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde pentru prima dată din 1945 un partid post-fascist se află la porţile puterii”, comentează Agenția France Presse.
“Euro-sceptică declarată, Giorgia Meloni și-a revendicat victoria și ar urma să devină prima femeie premier din istoria Peninsulei, cu sprijinul extremistului Matteo Salvini și al conservatorului Silvio Berlusconi”.
„Italienii au transmis un mesaj clar în favoarea unui guvern de dreapta condus de Fraţii Italiei”, a spus Giorgia Meloni.
„O seară tristă pentru ţară” spunea în replică, duminică seară vicepreşedintele Partidului Democrat, Debora Seracchiani care a recunoscut victoria dreptei.
Înaintea acestor alegeri, Comisia Europeană nu și-a ascuns temerile că Italia se va alătura țărilor-problemă, precum Ungaria și Polonia, unde regulile democratice sunt puse la încercare.
Luni, după alegeri, Comisia Europeană a declarat că se aşteaptă la o ”cooperare constructivă” cu viitorul guvern italian, care va fi condus cel mai probabil de lidera extremei drepte, Giorgia Meloni, potrivit EFE.
”Comisia şi preşedinta (executivului european, Ursula von der Leyen – n.r.) lucrează cu guvernele care rezultă în urma alegerilor din ţările UE şi nu va face nicio diferenţă în acest caz. Aşteptăm o cooperare constructivă cu noile autorităţi italiene”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, în conferinţa de presă zilnică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că în cazul în care la Roma va ajunge un Guvern de extremă dreapta, atunci Bruxellesul ar putea iniția proceduri prin care fondurile europene ale Italiei să fie tăiate.
Ursula von der Leyen a catalogat alianța de extremă dreapta din Italia drept ”prietenii lui Putin” și a spus că își exprimă speranța că aceștia nu vor avea un comportament deviant în cadrul Uniunii Europene.
„Vom vedea. Dacă lucrurile o iau într-o direcție dificilă, și am vorbit despre cazurile Ungaria și Polonia, avem instrumente să reacționăm”, a spus Ursula von der Leyen.
Replica a venit rapid din partea lui Matteo Salvini, cel care a cerut demisia președintei Comisiei Europene.
„Ce e asta, o ameninţare? Aroganţă ruşinoasă. Respectaţi votul, liber, democratic şi suveran al poporului italian! Prietenii tuturor, valeţii nimănui”, a scris el pe contul său de Twitter. „Fie îşi cere scuze, fie demisionează”, a mai declarat acesta pentru cotidianul „Il Corriere della Sera”.
Totodată, politicieni de dreapta din partidele Alternativa pentru Germania (AfD, Germania), Adunarea Naţională (RN, Franţa) şi Lege şi Justiţie (PiS, Polonia) au felicitat-o pe Giorgia Meloni pentru victoria partidului său, Fratelli d’Italia (FdI), în alegerile parlamentare desfăşurate duminică în Italia.
Premierul ungar, Viktor Orban, şi omologul său polonez, Mateusz Morawiecki au fost primii care i-au transmis, duminică seară „felicitări” Giorgiei Meloni.
Viktor Orban, prin vocea directorului său politic, deputatul Balazs Orban, a transmis următorul mesaj: „Avem nevoie mai mult ca oricând de prieteni care să împărtășesc sau viziune și or abordare comună față de Europa”.
Și liderul partidului de extremă dreapta spaniol VOX, Santiago Abascal a transmis un mesaj: “Giorgia Meloni a arătat calea către o Europă mândră și liberă a națiunilor suverane”.
Viitorul guvern italian va trebui să gestioneze numeroase probleme, în special, criza cauzată de inflaţia galopantă.