Tudorel Toader, pregăteşte o nouă OUG pentru modificarea Legilor Justiţiei. Astfel, potrivit proiectului de OUG, Secţia pentru Procurori din CSM va fi eliminată din procedura de numire a şefilor marilor Parchete. De asemenea, ministrul Justiţiei vrea să-i dea şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor puteri depline.
Potrivit proiectului de Ordonanţă obţinut de „Adevărul”, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader caută să implementeze o serie de noi modificări aduse Legilor Justiţiei.
Una dintre cele mai importante modificări vizează stabilirea independenţei noii Secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor faţă de autoritatea procurorului general.
Alineatul (1) al art.54 se modifică şi va avea următorul curpins:
„(1) Procurorul general al Parcehtului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”
La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7’) cu următorul curpins:
„(7’) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”, relatează Adevărul.
La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul curpins:
„(6) Ori de câte ori codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
Prin această modificare a Legilor Justiţiei, Augustin Lazăr procurorul general al României nu ar mai fi procurorul superior ierarhic al şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor. Potrivit actualei legislaţii, Augustin Lazăr poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor de execuţie din Secţia specială de investigare a infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), subordonată Parchetului General, dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice.
„Dacă persoana cercetată face o plângere faţă de un act de urmărire penală emis de un procuror de execuţie al acestei Secţii, atunci procurorul-şef al Secţiei, sau independent de acesta, procurorul general care este şeful său ierarhic poate infirma acest act în baza Art.64, alin. 3 din Legea 303/2004”, au declarat, pentru „Adevărul”, experţii în Drept.
Potrivit alineatului 3, al articolului mai sus menţionat, „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.
Acest articol de lege a fost modificat chiar de către coaliţia PSD-ALDE, prin modificările aduse Legilor Justiţiei. Concret, Legea 207/2018 a modificat Art.64 al Legii 303/2004, prin adăugarea motivului de netemeinicie, anterior, procurorul ierarhic putând infirma un act de urmărire penală doar pe motiv de nelegalitate.
Decizia 33 din ianuarie 2018, a Curţii Constituţioanle a României (CCR) arată că SIIJ este o structură din cadrul parchetului general, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General.
„Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), astfel că procurorul-şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, ”se arată în motivarea CCR.