În perioada 22-26 mai 2023 la Palatul Parlamentului din Bucureşti are loc reuniunea pe tema digitalizării în sănătate la nivel european, aferentă programului european MyHealth@EU EU4Health WP2023 , organizată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară (DG SANTE).
Reuniunea se desfăşoară anual sub îndrumarea Comisiei Europene – DG SANTE, iar la începutul acestui an, România a fost desemnată gazda evenimentului, ca recunoaştere a implicării active şi a proiectelor în curs de implementare derulate de CNAS, unul dintre partenerii importanţi în domeniul digitalizării în sănătate la nivel european.
Astăzi, în deschiderea evenimentului, alături de preşedintele instituţiei organizatoare, conf. dr. Adela Cojan, au vorbit consilierul prezidenţial conf. dr. Diana Loreta Păun (Departamentul Sănătate Publică), preşedintele Comisiei Pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor dr. Nelu Tătăru, şeful Unităţii pentru Sănătate Digitală (Head of Digital Health Unit) din cadrul DG SANTE Fulvia Raffaelli, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE dr. Cristian Buşoi şi directorul general adjunct Laura Petcu, din cadrul Ministerului Sănătăţii (Direcţia Generală Implementare şi Monitorizare Proiecte).
În cadrul întrunirii din acest an, reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene îşi propun să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de „e-Prescription” (prescripţie electronică) şi „Patient Summary” (dosarul medical al pacientului), în context transfrontalier. Cele două componente vor permite pacienţilor europeni să utilizeze prescripţia şi documentele medicale proprii în format electronic atunci când necesită tratament şi servicii medicale pe teritoriul altui stat membru.
Evenimentul, care aduce împreună, într-un cadru tehnic de lucru, peste 80 de specialişti din domeniul sănătăţii digitale din 22 de state membre UE, are ca scop şi colaborarea în vederea dezvoltării punctului naţional electronic de contact pe sănătate (Open NCP), care va exista la nivelul fiecărui stat membru, conform prevederilor proiectului de regulament european referitor la Spaţiul electronic al datelor privind sănătatea European Health Data Space (EHDS).
„Creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor acordate pacienţilor europeni, implicit şi a celor din România, depinde în mare măsură de digitalizarea sistemului de sănătate. Introducerea unor noi instrumente informatice accelerează şi simplifică procedurile de acordare a serviciilor şi a medicamentelor în sistemul de sănătate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Printre obiectivele utilizării tehnologiei digitale în sănătate se numără uşurarea muncii personalului medico-sanitar, reducerea timpilor de lucru şi de aşteptare, dar şi asigurarea acurateţei şi securităţii în centralizarea şi stocarea datelor medicale ale pacienţilor, precum şi folosirea lor pentru luarea celei mai bune decizii diagnostice şi terapeutice” – a declarat Adela Cojan în deschiderea reuniunii.
Cu aceeaşi ocazie, Fulvia Raffaelli a precizat că digitalizarea în sănătate va schimba viaţa zilnică nu doar a specialiştilor, ci şi „a fiecăruia dintre noi, ca pacienţi”, iar Diana Loreta Păun a subliniat că „instrumentele digitale conturează un peisaj în care pacienţii primesc îngrijiri centrate pe nevoi, iar specialiştii pot oferi îngrijire individualizată şi îşi pot eficientiza fluxurile de lucru prin luarea de decizii rapide cu privire la tratament, cu îmbunătăţirea rezultatelor, reducerea costurilor şi a erorilor umane”.
Totodată, Nelu Tătăru a atras atenţia asupra faptului că digitalizarea reprezintă de asemenea o formă de debirocratizare, iar Cristian Buşoi a afirmat că „o atenţie deosebită trebuie acordată interconectării sistemelor informatice pentru ca acestea să funcţioneze la fel în toate colţurile Uniunii Europene, de aceea construim astăzi o legislaţie nouă, modernă, care contribuie la folosirea potenţialului maxim al datelor electronice de sănătate în condiţii foarte clare de securitate şi de confidenţialitate”.
Proiectul de Spaţiu european al datelor privind sănătatea a fost lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2022 şi va permite persoanelor fizice din întreaga UE să îşi exercite pe deplin drepturile asupra datelor lor medicale. Cetăţenii vor fi în măsură să acceseze şi să partajeze cu uşurinţă aceste informaţii, păstrând în acelaşi timp un control mai mare asupra lor, în deplină conformitate cu abordarea generală în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, activitatea profesioniştilor din domeniul sănătăţii va deveni mai uşoară şi mai eficientă. Datorită unei mai bune interoperabilităţi, profesioniştii din domeniul sănătăţii vor putea avea acces la istoricul medical al pacientului, îmbogăţind astfel baza de informaţii relevante pentru deciziile privind tratamentul şi diagnosticarea, inclusiv atunci când datele pacienţilor se află în altă ţară din UE.
În prezent, CNAS are în curs de implementare grantul pentru dezvoltarea „e-Prescription for Cross-Border eHealth (E-prescription) ” – privind aplicarea drepturilor pacienţilor la asistenţa medicală transfrontalieră, pentru asigurarea continuităţii în siguranţă a tratamentelor medicale, utilizând prescripţia electronică, atunci când asiguraţii români se află în şedere pe teritoriul altui stat membru.
Totodată, CNAS a depus documentaţia pentru obţinerea finanţării proiectului „Patient Summary” – EU4H-2022 DGA-MS-IBA-03 , care are ca obiectiv crearea infrastructurii necesare accesării datelor medicale ale pacienţilor în format digital, de pe teritoriul statelor membre ale UE.
În acelaşi timp, CNAS participă ca partener, alături de Institutul Naţional de Sănătate Publică, la Joint Action EU4H-2022-JA-09 , activitate preliminară de introducere în statele membre a tehnologiei necesare în vederea realizării schimbului de date medicale transfrontaliere.
Comunicat de presă – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate