Președintele României, Klaus Iohannis, participă la la Summitul Formatului Bucureşti 9 (B9), care se desfășoară la Kosice, în Republica Slovacă.
Formatul Bucureşti (B9) a fost lansat la iniţiativa preşedinţilor României şi Poloniei, iar primul summit a avut loc în noiembrie 2015, la Bucureşti. La eveniment sunt prezenți șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și secretarul general al NATO.
Preşedintele Klaus Iohannis și-a manifestat joi îngrijorarea cu privire la evoluţiile din regiunea Mării Negre, în contextul în care Rusia “ameninţă în continuare stabilitatea” regiunii, subliniind că este nevoie de “o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic”. Șeful statului a făcut aceste declarații în debutul summitului în format București 9 din Slovacia, la care participă șefii de stat de pe flancul estic al NATO, dar și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.
“Avem nevoie să asigurăm o abordare coerentă pe întregul Flanc Estic. Sunt profund îngrijorat de evoluţiile din regiunea Mării Negre. Intensificarea constantă a activităţii militare a Rusiei în Crimeea, culminând cu incidentul de la Kerch, şi conflictul în desfăşurare din Ucraina de Est, hărţuirea avioanelor şi navelor aliate, nu fac decât să demonstreze că Rusia ameninţă în continuare stabilitatea acestei regiuni.
Este timpul să ne întrebăm la modul cel mai serios: este NATO îndeajuns de eficient în aceste împrejurări? Ce spun toate aceste evoluţii despre postura şi despre acţiunile noastre? Răspunsul meu este că în mod cert este nevoie să facem mai mult. Este nevoie de o apărare robustă, terestră, aeriană şi maritimă, prin asigurarea planurilor, forţelor şi capabilităţilor corecte pentru întărirea prezenţei înaintate a NATO”, a spus Iohannis, la sesiunea plenară a Summitului B9 – “Situaţia securităţii în Europa, în vecinătatea sa şi în afara ei şi implicaţiile acesteia în adaptarea NATO”.
Președintele a solicitat întărirea „posturii de descurajare” la Marea Neagră, prin sporirea prezenței terestre a aliaților. „O postură de descurajare mai robustă ar trebui să înceapă cu suplinirea lipsurilor şi cu folosirea măsurilor agreate la capacitate maximă. Este nevoie de o prezenţă navală şi aeriană mai persistentă în regiune, atât din partea aliaţilor riverani, cât şi din partea celorlalţi aliaţi, pentru supraveghere, exerciţii şi vizite în port. Avem nevoie, de asemenea, de o prezenţă aliată terestră mai puternică”, a detaliat şeful statului.
El a punctat că ar trebui acordată mai multă atenţie partenerilor din est şi să fie oferit mai mult sprijin. „Putem să sporim capacitatea acestora de a se apăra singuri în faţa oricărui tip de ameninţări, fie ele militare, cibernetice, hibride sau pură propagandă. De asemenea, putem să le arătăm că nu sunt singuri, implicându-i mai mult în procesul de pregătire şi în exerciţii, în schimbul de informaţii şi în dialogul politic cu privire la securitatea în regiune”, a mai spus președintele Klaus Iohannis.
Potrivit preşedintelui Iohannis, cooperarea NATO-UE are o importanţă deosebită pentru asigurarea unui mediu stabil şi sigur în zona euroatlantică, dar şi în afara acesteia.
„Cuvintele-cheie pentru ca ea să funcţioneze şi să producă rezultatele preconizate sunt complementaritatea şi sinergia acţiunilor. Mobilitatea militară, sprijinul pentru partenerii noştri din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest, contracararea ameninţărilor hibride, ar trebui să rămână o prioritate comună. În acest sens, în timpul Preşedinţiei noastre la Consiliul UE, vom sprijini eforturile de consolidare a rolului UE în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea”, a afirmat el. Şeful statului a precizat că trebuie arătat că NATO este o „alianţă puternică, care livrează”.